Arad

Evaluarea profesionala a perlelor


Detalii stire

Categorie
Stiri diverse
Modificat
acum 5 luni si 1 saptamana
Vizualizari
128

Voteaza & Distribuie

Prezentare stire

Printre primele podoabe folosite în istoria umanității sunt bijuteriile cu perle. Cele mai vechi perle descoperite folosite de om au mai mult de 7000 ani. Perlele erau folosite și apreciate de toate culturile în mod special de romani,egipteni și arabi.
Perlele erau folosite ca monedă de schimb,în comerț,religie,decorațiuni,arme și obiecte de cult și nu în ultimul rând în bijuterii. Perla este piatra norocoasă a celor născuți în luna iunie.

Ce sunt perlele?
Perlele sunt singurele geme organice care provin dintr-o ființă vie. Timpul de formare al perlelor este între șase luni și doi ani în funcție de loc, condiții și temperatură.

Perlele de cultură
Perlele de cultură sunt perle naturale cultivate de către om. Perlele de cultură nu sunt sintetice. Perlele de cultură se produc prin introducerea unui grăunte de nisip în interiorul moluștei (scoicii) iar aceasta printr-un sistem de autoapărare creează strat după strat de sidef în jurul grăuntelui de nisip realizând mult îndrăgita perla.
Peste 90% din perlele din bijuterii sunt făcute prin însămânțare artificială. Acest lucru nu înseamnă că perlele sunt mai puțin valoroase.

Perlele se clasifică în trei mari categorii
a. Perle de apă dulce

Perlele de apă dulce sunt cultivate de oameni în crescătorii. Perlele de apă dulce provin din lacuri, râuri și iazuri din zone calde, din China și Japonia, Australia. Ulterior acestea au fost crescute în zone calde din Australia, Vietnam, Tailanda, SUA și alte țări.

b. Perle de mare
Primele perle de cultură au fost ,,cultivate,, începând din anul 1878 în Japonia. Perlele de mare sunt crescute de oameni în crescătorii în mare în zone tropicale. Majoritatea perlelelor de pe piață sunt perle ,,cultivate,, făcându –le accesibile tuturor. Cu toate acestea perlele se clasifică riguros după numeroase criterii.
Perlele de mare cu proprietăți superioase se găsesc în general în apele Japoniei, Chinei, Australiei, Filipinei, Tahiti, Polinezia Franceză și alte locuri cu ape calde și climă blândă.

c. Perle salbatice
Așa cum le spune numele sunt perle care cresc în sălbăticia mărilor calde. Mai puțin de una din 10000 de cochilii salbatice conțin perle, acestea fiind în continuă scădere. Perlele provin în general din Marea Japoniei, Marea Chinei, Golful Persic, Sudul Indiei, Australia.
Scăderea dramatică a perlelor sălbatice are loc datorită poluării, pescuitului excesiv și a exploatărilor marine. Perlele sălbatice sunt printre cele mai rare de pe planetă. Cea mai scumpă perlă din lume valorează 100 milioane dolari.

Criterii de evaluare și clasificare
1. Strălucirea externă Lustra-Haloul
Strălucirea se clasifică astfel:
Excelentă
Perla reflectă strălucire intensă și are efect de halou
Când haloul perlei este foarte calitativ și bine conturat la o privire de aproape se poate vedea refectată propria imagine în perlă.
Foarte bună
Reflexie buna și strălucire plăcută
Reflexie cu zone difuze la margini, holou bine conturat.
Bună
Strălucire neuniformă localizată zonal, haloul este slab.
Medie
Reflexii slabe și difuze pe toată suprafața
Slabă
Reflexie și strălucire disparate, fără efect de halou.

2. Forma
Perlele rotunde cât mai aproape de perfecțiune sunt cele mai rare și cele mai apreciate. Cele rotunde sunt cele mai căutate și apreciate perle. Alte forme întâlnim în formă de picatură, oval, baroc etc.

3. Culoare-nuanță-ton

Culoarea perlelor
Culoarea perlelor este destul de variată. Perlele pot să fie albe, negre, roz, verzi, aurii, galbene, gri.

Nuanța perlelor
Nuanța perlelor este clasificată în nuanțe calde și reci. Perlele colorate cu nuanțe calde ca roz, portocaliu și galben sunt mult mai apreciate decaâ perlele colorate care au nuanțe reci ca verde, violet sau albastru, mov.
Culorile alb, roz, negru, verde, auriu sunt cele mai căutate și folosite. Perlele verzi și cele aurii sunt cele mai nobile și valoroase.

Tonul perlelor
Tonul prezintă o variație de la deschis la închis clasificat de la 0 la 10. Tonurile de mijloc, intense, sunt cele mai apreciate și valoroase. O perlă cu ton foarte deschis sau foarte închis nu este foarte atractivă ochiului uman.

4. Mărimea
Mărimea nu afectează calitatea perlei. Mărimea influențează valoarea perlei. O perlă cu cât este mai mare cu atât este mai valoroasă. Perlele mari ajung în general la dimensiuni de pâna la 18 mm.
Perlele mari sunt mult mai rare deoarece sistemul de autoapărare a perlei poate respinge incluziunea deformându-și astfel forma și implicit mărimea. Printre cele mai mari perle întâlnite sunt perlele din Marea Chinei de Sud 18 mm.

5. Imperfectiunile de suprafață
Imperfectiunile de suprafață sunt printre cele mai vizibile și evidente metode de clasificare și evaluare a perlelor. Printre aceste posibile defecte ale perlelor întâlnim: denivelări de suprafață a sidefului, exfolieri, adâncituri de suprafață, sidef zgâriat, ciobituri externe, afectare cu agenți chimici ca șampon, parfum, apă cu clor etc, pierderea luciului extern.

6. Grosimea sidefului
Cu cât perla este mai calitativă, cu atât are stratul de sidef mai gros. Cu cât sideful este mai gros, cu atât perla este mai rezistentă, mai strălucitoare și reflectă lumina mai intens. Grosimea sidefului se identifică prin cercetarea sidefului de la perforația perlei.
O alta metodă de identificare a grosimii sidefului la perlele negăurite este clasificarea formei și consistenței haloului de suprafață. Cu cât haloul este mai accentuat și bine conturat cu atât stratul de sidef este mai gros.

7. Tratamente

Pentru ca perlele să fie cât mai atractive se tratează prin diferite metode. Aceste metote sunt legale și etice atâta timp cât beneficiarul este inștiințat de acest lucru.

Tratamentele perlelor sunt de trei tipuri
1.Tratament pentru estomparea imperfecțiunilor
2.Tratament pentru îmbunătățirea strălucirii și reflexiei
3.Tratament pentru dobândirea culorii dorite de beneficiar

Acestea sunt:

Vopsirea
Anumitor tipuri de perle maronii li se schimbă culoarea în alb stralucitor. Aceasta se face prin scufundarea perlelor în peroxid de hidrogen. După această operațiune perlele maronii devin albe. Perlele albe cu pete gălbui sau maronii se pot ,,albii,, prin expunere la lumină intensă.

Încălzirea perlelor
Acest procedeu se aplică perlelor pentru îmbunătățirea strălucirii și reflexiei. Se încălzesc perlele constant până se elimină o mică parte din umiditatea perlei după care se răcește brusc. Acest procedeu îmbunătățeste strălucirea perlei prin comprimarea stratului de sidef.
Datorită cererii de perle aurii s-a dezvoltat sistemul de încălzire a perlelor până la 70-80 grade și inserarea acestora cu pigmenți aurii. Acesta face ca perlele sa aibă o culoare deosebit de apreciată aurie.

Șlefuirea perlelor
Anumite perle cu defecte evidente se șlefuiesc cu diferite tipuri de ceară sau chiar polimeri pentru estomparea adânciturilor, zgârieturilor și denivelărilor.

Alte tratamente si procedee

Perlele roz
Pentru îmbunătățirea culorii la perlele rozalii sau roz se introduc perlele rozalii sau chiar albe în sare minerală roz câteva săptămâni până devin roz.

Perlele negre
Culoarea perlelor gri, negre cu dispersie neuniformă se tratează cu azotat de argint și soluție de amoniac pentru un negru intens, uniform.
Iradierea cu raze gama pentru înnegrirea accentuată a perlelor este o altă metodă care se folosește la perlele negre. Deseori perlele se vopsesc cu diferite uleiuri colorate sau substanțe pentru îmbunătățirea și uniformizarea culorii.

Identificarea perlelor vopsite

Dacă o perlă este vopsită la o examinare atentă cu lupa de gemolog se poate observa că pe suprafața perlei în denivelări sau defecte de suprafață nuanța din interior este diferită de culoarea și nuanța de pe suprafața perlei.

Estomparea imperfectiunilor

Perlele care prezintă asperități, adâncituri sau mici ridicături se estompează prin șlefuirea perlei cu ceară de albine. Ceara de albine estompează la prima vedere imperfecțiunile perlei.


Clasificarea perlelor

Perlele se clasifică în funcție de prezența sau absența defectelor.

Acestea se clasifică astfel:
AAA
Au cel mai mare grad de clasificare. Cel putin 95% din perlă este superioară din toate punctele de vedere. De exemplu, perlele clasificate AAA sunt perfect rotunde și prezintă o culoare intensă uniform distribuită pe toată suprafața. Lustra, respectiv haloul va avea o reflexie ca de oglindă și este bine conturat. Nu în ultimul rând grosimea sidefului va avea cel putin 0,4 mm sau chiar mai mare în funcție de locul în care s-au format.

AA
Strălucirea și gradul de reflexie este foarte ridicat. Cel putin 75% din suprafață nu are defecte vizibile la prima vedere. Grosimea sidefului este de 0,2-0,3 mm. Perla AA este foarte plăcută privirii dar diferită de perla clasificată AAA.

A
30-40% din suprafața perlei prezintă diferite defecte vizibile la o primă vedere. Se observă denivelări de suprafață, defecte naturale, strălucirea și reflexia sunt parțiale și nu în ultimul rând au o mărime medie spre mică. Grosimea sidefului este în general de până la 0,2 mm.
Cu cât perla este recoltată mai timpuriu cu atât grosimea sidefului este mai subțire.
Cu toate acestea sunt considerate perle comerciale și se folosesc cu succes în bijuterii.

Observație!
În diferite părți ale lumii se folosesc sisteme paralele care în esență exprimă același sistem de clasificare. Întâlnim astfel sistemul de clasificare pornind de la A; B; C; D sau alte sisteme paralele. Important este modul și criteriul profesional de clasificare a calității perlei.

10 metode de identificare a perlelor
Cum ne dăm seama dacă perlele sunt reale sau nu? Un test rapid,simplu și la îndemâna oricui este frecarea perlei pe dinte.

1. Dacă este perlă la frecarea pe dinte se va simti abraziv și nisipos. Dacă este plastic sau alt material sintetic la frecarea pe dinte va aluneca fără să opună rezistență.

2. Dacă ,,perla,, este găurită, stratul superior care imită sideful este foarte subțire și deschis la culoare. Dacă stratul este natural, sideful este mai gros și foarte închis la culoare în interior chiar negru.

3. Analizarea cu lupa
Pe un suport gri cu lumină specială se analizează micile imperfectiuni. Marea majoritate prezintă mici imperfecțiuni de suprafață, denivelări sau ridicături minuscule dovada că sunt naturale.

4. Greutatea
Perlele sunt mai grele și mai dense decât imitațiile acestora. Dacă țineți în mână o perlă și o mărgea de plastic sau rășină ve-ți observa că perla este mai grea și mai densă. Se poate și cântării pentru edificare.
Atenție: mărgelele din sticlă învelite în sidef pot să aibă o greutate considerabilă. La examinarea cu lupa se observă diferența.

5. Analizarea perforației
Perlele perforate pentru a fi înșirate prezintă în locul unde au fost găurite o perforație uniformă regulată. Imitațiile artificiale în locul unde au fost găurite prezintă exfolieri neregulate ale stratului superior care imită sideful,ciupituri de suprafață și interne.

6. Analizarea perlelor din șirag
Nu există în natură două perle identice. La o examinare atentă se observă diferențe minore de mărime, formă, culoare, ton și nuanță între perlele din șirag. La imitațiile sintetice mărgelele sunt identice cu o culoare și simetrie desăvârșită.

7. Inșirarea perlelor
Perlele naturale și mai ales perlele valoroase sunt înșirate cu noduri intermediare. Aceste noduri protejează perlele de deteriorare prin frecare între ele. Nodurile sunt coplexe și laborioase, timpul de execuție este de 4 până la 12 ore. Imitațiile sintetice nu se înșiră cu noduri și este puțin probabil să întâlniți un asemenea caz.

8. Temperatura perlelor
Perlele sunt reci la o primă atingere pe obraz sau frunte. Imitațiile sintetice au o temperatură mai apropiată de temperatura camerei.

9. Un test care nu este recomandat este testarea cu acid coroziv
Acest test poate să afecteze perla iremediabil.
Dacă totuși optați pentru acest test puneți o picatură minusculă în apropierea perforației.
Dacă stratul de sidef reacționează atunci este sidef natural,dacă este inert și fără reacție atunci este material sintetic.

10. Analize de laborator
Analize cu UV, analiza la microscop, analiza cu soluții speciale,analize optice.
Spectroscopie
Analizele de laborator sunt edificatoare și se fac de către gemologi profesioniști. Alte analize de laborator edificatoare.

Păstrarea și conservarea perlelor

Perlele nu trebuie păstrate mult timp în întuneric. Dacă sunt păstrate câțiva ani în intuneric riscă să își piardă luciul și forma.La fel și în cazul celorlalte geme organice. Curățarea perlelor și a gemelor organice se face cu apă calduță fără nici un agent chimic sau casnic.
Apa nu trebuie să conțină clor. Apa cu clor afectează iremediabil perlele. Este contraindicat să se ajungă la bijuteriile cu perle și geme organice cu parfum, șampon sau alți agenți care le pot afecta.

Nu este indicat să facem sport sau munci casnice cu bijuteriile. Este bine ca odată ajunși acasă să nu mai purtăm bijuterii. La fel ca diamantele și pietrele prețioase, gemele organice se zgârie și se sparg cu ușurință.
Este recomandabil ca perlele și gemele organice să le purtați ocazional sau să le expuneți la soare și lumină dacă nu le folosiți.

Certificarea pietrelor prețioase și a perlelor se face în limba țării ,respectiv limba română și se certifică de către gemologi acreditați.

www.centrulgemologicroman.ro